Poziţia WWF pivind modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru concesiunile miniere | WWF

Poziţia WWF pivind modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru concesiunile miniere

Posted on
07 March 2018
În Camera Deputaţilor, ca for decizional, se află în dezbatere o iniţiativă legislativă (înregistrată cu nr. PL-x nr. 404/2017)[1] care reglementează modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru scoaterea în afara suprafeţei acestor arii a perimetrelor de exploatare a resurselor minerale concesionate până la data de 29 iunie 2007 (n.a. data publicării în Monitorul Oficial a legii-cadru privind ariile naturale protejate[2] revizuită pentru a  transpune două directive europene[3] în materie).

Deşi în practică a apărut necesitatea ajustării limitelor unor arii naturale protejate, în special pentru eficientizarea conservării valorilor naturale pentru care au fost desemnate, aceste ajustări nu pot fi făcute în sensul permiterii unor investiţii sau activităţi care altfel ar fi incompatibile cu regimul juridic al ariei naturale protejate. Motivele sunt intrinseci însuşi statutului de arie naturală protejată (ex. identificările şi cartările efectuate în cursul elaborării planurilor de management al ariei protejate) şi în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a ariilor naturale protejate art. 6 „Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc: a) asigurarea securităţii naţionale; b) asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor; c) prevenirea unor catastrofe naturale”, aceeaşi prevedere existând şi în forma anterioară[4] a legii-cadru a ariilor protejate.

Din punctul de vedere al principiilor de drept, iniţiativa în dezbatere încalcă principiul neretroactivităţii legii prin raportarea la licenţe de concesiune pentru exploatare minieră emise înainte de data de 29 iunie 2007. În plus, nu s-a făcut niciun studiu de impact al iniţiativei, astfel cum prevede legea elaborării actelor normative[5].
În Expunerea de motive[6] a iniţiativei se susţine faptul că: „licenţele existente nu au putut fi valorificate până la data prezentei iniţiative legislative, după declararea statutului de arie naturală protejată, perimetrele miniere susprapuse peste acestea au intrat într-un proces de evaluare specific ariilor naturale protejate, astfel, procedurile de evaluare a mediului fiind mult întârziate, ducând în situaţia prezentă când, nici o exploataţie nu poate să funcţioneze în regim de suprapunere peste o arie naturală protejată”.

Facem precizarea că evaluarea de mediu impusă de cele două directive europene pentru siturile comunitare din reţeaua europeană Natura 2000, este evaluarea adecvată, în timp ce procedura de evaluare a impactului asupra mediului a existat și înainte de transpunerea celor doua directive. Modificarea condiţiilor de la momentul emiterii licenţelor duce conform legii protecţiei mediului la revizuirea actelor de reglementare în domeniul protecţiei mediului[7].
Impunerea intrării concesiunilor în procesul de evaluare specific acestor categorii de arii protejate este o cerinţă obligatorie a Uniunii Europene, ca de altfel şi identificarea și instituirea regimului de arie protejată de interes comunitar.

Atragem atenția asupra faptului că modificarea limitelor unei arii protejate trebuie să aibă la bază doar considerente care au stat la baza instituirii regimului de protecţie, în caz contrar putând duce la pierderea unor valori de conservare pentru care acea arie naturală protejată a fost desemnată și respectiv la încălcarea unor angajamente și obligații europene și internaționale ale României. În egală măsură trebuie avut în vedere faptul că instituirea regimului de arie protejată s-a realizat în raport cu o anumită suprafaţă delimitată în teren care găzduiește specii și habitate de interes comunitar. Forma propusă a inițiativei prevede instituirea unei suprafețe în compensație, însă nu specifică faptul că suprafaţa pe care titularul de licenţă o va institui în compensaţie trebuie să fie de aceeaşi bonitate cu cea afectată de activitatea de exploatare ori ca suprafaţa nou introdusă în compensaţie să fie din aceeaşi categorie cu cea scoasă de sub regimul de protecţie. Prin urmare, masura prevăzută nu poate asigura compensarea priederilor în domeniul biodiversității pentru protecția căreia ariile naturale au fost desemnate.

Dacă scopul acestei propuneri de modificare legislativă este acela de a simplifica procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și evaluare adecvată, acest scop nu se va putea realiza. Astfel, chiar dacă concesiunea minieră va fi scoasă din suprafața ariei naturale protejate, acest fapt nu va duce la eliminarea/evitarea evaluărilor de mediu, incidente rămânând prevederile legii-cadru a ariilor naturale protejate conform cărora: "Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate."[8]. Mai mult decât atât, şi speciile de interes european şi naţional care necesită o protecţie strictă trebuie protejate, atât în interiorul, cât şi în afara ariilor naturale protejate.

Poziția noastră este întărită și de Comisia Europeană conform căreia „Statele membre pot reduce suprafața aflată sub statut de protecție doar în situații excepționale, în cazurile în care există un interes general superior celui de conservare ecologică așa cum impun directivele. Interesul economic nu poate fi considerat interes general superior”.
 
Scoaterea din arii protejate a unor suprafețe care să permită dezvoltări economice incompatibile cu regimul juridic al unui sit Natura 2000 reprezintă, în accepțiunea Comisiei Europene, o declasificare a regimului de arie naturală protejată, ceea ce va duce la atragerea de sancţiunii inerente eşecului României de a-şi îndeplini obligaţiilor asumate în domeniul conservării biodiversităţii.
 
Solicităm aşadar, membrilor Parlamentului României respingerea acestei iniţiative legislative care nu respectă angajamentele asumate de România la nivel european, în particular Directiva Habitate și Directiva Păsări, existând un risc vădit de infringement.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
[1]Iniţiativa a fost înregistrată de Camera Deputaţilor la data de 30.10.2017 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=16258 ; fiind adoptată de Senat la 23.10.2017, inregistată fiind cu nr. L173/2017: https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L173&an_cls=2017
[2] O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
[3] Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice trebuie transpuse în legislaţia naţională
[4] Art. 6 alin. 3 din O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
[5] Art. 33 alin. 2 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative , republicată
[7] Art. 15 din O.U.G nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
[8] Art. 21 alin. 4 din O.U.G nr. 195/2005 privind protecţia mediului.