Până acum au murit 3 urși pe autostrada A1. Este nevoie să moară și oameni pentru a lua măsuri adecvate de prevenție? | WWF

Până acum au murit 3 urși pe autostrada A1. Este nevoie să moară și oameni pentru a lua măsuri adecvate de prevenție?

Posted on 19 October 2018    
© Compania Nationala de Autostrazi a Republicii Slovace
WWF-România solicită autorităților să ia măsuri eficiente și adecvate pentru evitarea accidentelor cu urși pe autostrada Sibiu-Sebeș, dar și pe alte autostrăzi aflate acum în construcție sau planificare.

Context: pericol iminent pentru urși și oameni
În ultimele trei luni au avut loc trei accidente în care urși au fost uciși de mașini, pe aceeași porțiune a autostrăzii A1. Până acum, în incidente au murit doar urșii, însă e doar o chestiune de timp până pot apărea victime umane. Autostrada Sibiu-Sebeș se intersectează cu un coridor ecologic pentru carnivorele mari și e de așteptat ca urșii să încerce să traverseze. Riscul de accidente este ridicat, iar coliziunea cu un mamifer mare poate avea consecințe extreme pentru șoferi, mai ales la viteze mari precum cele permise pe autostrăzi.
 
Autostrada fragmentează un coridor ecologic și, astfel, limitează posibilitățile de deplasare ale urșilor între habitatele lor favorabile. Pentru urși deplasarea este o condiție a supraviețurii: ei au nevoie de mobilitate ca să își găsească hrana și adăpost și să se împerecheze. Instinctul de deplasare pe coridorul pe care ei îl cunosc este mai puternic decât tendința de a evita obstacolele, ooricât de înfricoșătoare pentru un animal sălbatic - inclusiv o autostradă cu zgomotul și pericolele aferente. Deplasarea se intensifică sezonier, toamna și primăvara, înainte și după perioada de hibernare. Tot atunci sporește riscul de accidente.
 
Podurile pentru animale: singura soluție
Apariția urșilor pe autostradă nu este o surpriză ci un fenomen previzibil, deci poate fi și prevenită prin măsuri eficiente. Acestea nu țin de controlul populației de urși, căci indiferent de numărul lor, aceștia vor încerca în continuare să traverseze. Măsurile țin de asigurarea unor căi sigure de trecere pentru mamifere.
 
“Deși lucrez în domeniul conservării naturii, îngrijorarea mea nu este legată doar de pericolul de accidentare al animalelor, ci și de siguranța oamenilor. Autoritățile din România ar trebui să acorde o importanță mai mare menținerii continuității și funcționalității coridoarelor ecologice, prin care se pot salva atât vieți omenești, cât și animale. Infrastructura verde este soluția, pentru care există programe de finanțare la nivelul UE[1]”, declară Cristian Remus Papp, expert carnivore mari și infrastructură verde.
 
De ce nu toate gardurile sunt la fel?
Gardurile și pasajele existente nu sunt potrivite pentru urși. Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) a luat măsuri de prevenție în urma accidentelor din luna august, instalând garduri de 1,5 metri înălțime și realizând pasaje subterane pentru animale.
 
Garduri înalte și solide. Rolul gardurilor montate de-a lungul autostrăzii este să oprească ursul să ajungă pe carosabil. Deoarece ursul este un bun cățărător, gardurile trebuie să aibă minim 2.2 metri înălțime deasupra solului, mult mai înalte față de cele actuale de 1.5 metri. În partea de sus, gardurile sunt înclinate spre exterior, ca să nu poată fi escaladate. Gardurile au nevoie și de o bază solidă care nu permite accesul urșilor pe dedesubt. În plus, trebuie montate și garduri speciale, care să ghideze animalele către ecoducte sau pasajele pentru animale.
 
Pasaje late și bine “camuflate”. Ecoductele sau pasajele pentru animale trebuie să aibă dimensiuni potrivite pentru ca specia vizată să poată traversa. Pentru urși specialiștii recomandă nu pasaje subterane, ci supraterane, adică poduri verzi, de minim 80-120 metri lățime. Pentru că urșii să le folosească aceste ecoducte trebuie să fie bine încadrate în peisaj, astfel încât să le dea animalelor senzația de continuitate a mediului cunoscut.
 
Care sunt pașii necesari pentru evitarea accidentelor?
UE[2] solicită construirea de ecoducte sau poduri verzi pentru a facilita deplasarea urșilor dintr-o parte în alta a autostrăzii. Pentru a respecta reglementările UE, este nevoie ca autorități și experți din toate domeniile relevante - transport, planificare spațială, mediu, cercetare – să lucreze împreună și să:
  • Măsoare cum afectează autostrada deplasarea animalelor,
  • Identifice zonele cu risc de accidente, în punctele de intersecție cu coridoare ecologice,
  • Propună măsuri concrete de “defragmentare” a coridoarelor ecologice și proiecte de infrastructură verde – în acest caz, ecoducte,
  • Obțină acordul de mediu, ținând cont de prezența și de specificul urșilor,
  • Construiască elementele de infrastructură verde recomandate,
  • Monitorizeze autostrada și a structurile nou construite.
Ce a făcut WWF pentru dezvoltarea de soluții eficiente pentru trecerea animalelor
De 2 ani WWF România derulează proiectul TRANSGREEN[3] în care, împreună cu experți internaționali, identifică măsuri optime pentru asigurarea conectivității pentru oameni și animale în Munții Carpați. Proiectul acționează la toate nivelele: politici publice, dezvoltarea de soluții tehnice, măsurători pe teren și implicarea factorilor interesați. Doar prin eforturi coordonate ale autorităților competente se pot lua măsuri rapide și eficiente.
 
WWF România este membru IENE (InfraEcoNetworkEurope) și este implicat activ în găsirea celor mai bune soluții de reducere a impactului infrastructurilor rutiere, atât în România cât și în ecoregiunea Carpați.
 
[1] https://www.epa.gov/green-infrastructure/green-infrastructure-funding-opportunities
[2] Planul de Acțiune pentru natură, oameni și economie publicat de Comisia Europeană în 2017, prevede (raportat la Directivele Natura 2000) că este necesară realizarea managementului și reconstrucției habitatelor și peisajului prin integrarea infrastructurii verzi, atât în ​​interiorul, cât și în afara siturilor Natura 2000, pentru a se asigura coerența rețelei Natura 2000 și că există, o experiență tot mai mare care demonstrează contribuția ecosistemelor sănătoase la dezvoltarea economică și socială, dacă infrastructura verde este prioritizată.
[3] Detalii despre proiectul Transgreen: http://www.wwf.ro/ce_facem/arii_protejate/transgreen/
© Compania Nationala de Autostrazi a Republicii Slovace Enlarge

Subscribe to our mailing list

* indicates required