Conservarea şi managementul integrat al ostroavelor de pe Dunăre

Ostroavele, sau insulele de pe Dunăre, sunt adevărate „jungle” în care îşi găsesc refugiul specii de păsări sau alte animale rare, lucru care le conferă un rol esenţial în salvarea ecosistemelor din întreg bazin al Dunării. O dovadă a importanţei acestor zone pentru conservarea biodiversităţii Dunării este interesul Uniunii Europene pentru protejarea lor, concretizat în proiecte precum Proiectul de Conservare şi Management Integrat al Ostroavelor, demarat de WWF în 2006, în cadrul programului Life Nature.

România  găzduieşte nu mai puţin de 111 ostroave, acoperind 11.063 ha, iar Bulgaria - 75 de ostroave acoperind 10.713 ha. Aceste adevărate insule sunt adăpostul multor ecosisteme, precum păduri naturale de luncă, cordoane de nisip, mlaştini şi canale naturale şi sunt părţi integrante ale coridorului de migraţie situat de-a lungul Dunării, esenţial pentru distribuţia a numeroase specii de animale şi plante.

Paradoxal, însă, proiectele de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre, sprijinite tot de Uniunea Europeană, riscă să transforme un fluviu viu, Dunărea, într-un coridor de transport. Planurile de dezvoltare a navigaţiei pe „Coridorul de transport nr. 7“ , de pildă, prevăd lucrări de adâncire, regularizare şi îndiguire a Dunării, pe mai mult de 1.000 km. La aceste probleme se adaugă managementul defectuos al pădurilor de luncă de pe ostroave, care pun în percol siguranţa ecosistemelor.

Obiectivul general al proiectului stă aşadar în protejarea şi menţinerea biodiversităţii habitatelor şi speciilor ostroavelor de pe Dunăre şi managementul adaptativ al pădurilor de luncă.  

Ce rezultate ne-am propus să obţinem  în cadrul acestui proiect?

• 953,5 ha. de pădure naturală şi seminaturală de luncă protejate; 
• 16 ha reîmpădurite cu specii native; 
• 10 ha. împădurite cu specii native; 
• creşterea suprafeţei siturilor Natura 2000; 
• creşterea efectivelor păsărilor pe aceste ostroave, ca rezultat al îmbunătăţirii condiţiilor de reproducere şi hrănire şi a reducerii zgomotului şi evenimentelor perturbatoare; 
•  încurajarea regenerării naturale a pădurii de luncă; 
•  să avem exemple de bune practici de management pentru ostroavele de pe Dunăre; 
•  continuarea eforturilor de protejare a habitatelor de pădure de luncă de-a lungul Dunării Inferioare şi contribuţie semnificativă la implementarea Programului Coridorul Verde al Dunării Inferioare
• 477 ha. împădurite cu Salix alba (răchită albă) şi Populus alba (plop alb)
• 3,4 ha. de păduri aluviale împădurite cu Alnus glutinosa (arin negru) şi Fraxinus excelsior (frasin) vor fi manageriate în regim de protecţie.

Proiectul este implementat de un parteneriat format din 5 organizaţii:

• Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi - coordonatorul de proiect;
• WWF Programul Dunăre-Carpaţi România;
• Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
• Direcţia Silvică Călăraşi;
• Societatea Ornitologică Română.

Proiectul se va derula pe o perioadă de 4 ani